HARTA PUNCTELOR ROȘII de cutremur din Capitală. Bucureștiul, în clasamentul european al problemelor

Un cutremur cu magnitudinea 5,8 pe Richter s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică în România. Seismul a avut loc la Gura Teghii, Buzău, în zona seismică Vrancea, la ora 3:38 și s-a resimțit puternic în Capitală. Nu sunt raportate pagube materiale sau victime, anunță ISU.

Potrivit celor mai recente informații, în Capitală există 174 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public și 173 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, fără a reprezenta pericol public.

Alte 330 de clădiri din București sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic, iar 95 sunt încadrate în clasa a III-a, în timp ce șase imobile sunt în clasa a IV-a de risc seismic.

Cu toate că reducerea riscului seismic a fost declarată prioritate legislativă guvernamentală încă din 1994, când a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 20 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, până în prezent, foarte puține dintre aceste clădiri au fost reabilitate. Cele mai multe, 21 de ani mai târziu, după intrarea în vigoare, la finalul anului 2015, a modificării OG nr. 20/1994, care stabilea interdicția de a desfășura activități comerciale, turistice și de divertisment în clădirile cu risc seismic.

„Tot prin OG.nr.20/1994 a fost realizat Programul anual de acțiuni pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare la clădiri de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic (care prezintă pericol public), program de finanțare gestionat în prezent de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene”, se arată în Raportul Ordinului Arhitecților din România.

Ineficiența acestui program este lesne de observat, fie și numai mergând în Centrul Vechi al Bucureștiului. Specialiștii susțin că o parte din vina pentru „decăderea și degradarea” clădirilor vechi o poartă și măsura de închidere a acestor imobile pentru orice altă activitate, în afară de locuit. Totodată, în raportul citat se arată că „eșecul programului de diminuare a riscului seismic este cauzat de: lipsa de transparență a programului, lipsa de informare și implicare a cetățenilor, impunerea soluției și a executantului fără consultarea proprietarilor, costurile mari pe care proprietarii trebuie să le suporte, fără a avea posibilitatea de a cunoaște detalii și de a negocia, lipsa de facilități (mutarea locatarilor, sprijin pentru proprietarii cu posibilități reduse etc.)”.

În iulie 2018, Primăria Capitalei preciza că are în prezent șantiere deschise la 20 de clădiri cu risc seismic din București. Familiile care locuiau în aceste clădiri au fost mutate în apartamentele de necesitate din Piața Națiunilor Unite.

„Conform Institutului Național de Statistică prin Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 (ultimul realizat), în București existau 132.171 imobile de locuit, cuprinzând 844.541 locuințe. Dintre acestea, 86.662 imobile de locuit (65,2% dintre imobilele din București) sunt construite înainte de 1980, iar 31.511 imobile de locuit (23,7%) au fost construite înainte de 1945. Nu există informații publice referitoare la numărul de persoane care locuiesc în fiecare dintre aceste tipuri de imobile, respectiv în clădirile construite în diferite perioade de timp. Informațiile publice de pe pagina web a Primăriei Municipiului București cu privire la imobilele expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic cuprind anul construcției, numărul de etaje și numărul de locuințe al acestor imobile, dar nu și numărul locuitorilor sau alte informații de detaliu despre ocuparea acestora”, se arată în raportul Ordinului Arhitecților din România.

Totuși, specialiștii arată că deși riscul seismic este asociat clădirilor istorice, acesta afectează și clădirile mai recente, construite în comunism.

Având în vedere toate aceste lucruri, reprezentanții Ordinului Arhitecților recomandă patru măsuri care ar trebui luate de urgență:

„1. Refacerea și completarea OG 20/1994 pentru a asigura cooperare între proprietari, asigurarea de locuințe temporare, proceduri de intervenție diversificate, proiecte integrate (corelare cu Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor), nu doar consolidări structurale;
2. Extinderea și diversificarea surselor de finanțare publice cu fonduri și creditări private, cu un control mai atent al licitațiilor
publice;
3. Refacerea expertizei (ca obiect sau în bloc) cu normative actualizate și dezvoltarea unui post de cercetare a fizicii construcțiilor istorice;
4. Programe de informare și educare a publicului”.

În țara noastră, aproximativ 15.000 de clădiri sunt încadrate în clasa I sau II de risc seismic. În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii țării ar fi afectați, infrastructura fiind în multe zone una „critică „, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare sunt slabe sau absente, se arată în proiectul de consolidare a IGSU.

În urmă cu doi ani, Gândul prezenta harta seismică a Capitalei, locurile în care un cutremur ar produce cele mai mari pagube, dar și cele mai sigure zone din București, acolo unde oamenii ar cel mai în siguranță în cazul producerii unui seism masiv.

Simulare de cutremur

Bilanțul exercițiului SEISM 2018 a arătat că cel puțin 5.000 de persoane ar muri și peste 8.500 ar fi rănite, iar 50.000 de persoane ar rămâne fără case, în urma unui seism de 7,5 grade pe scara Richter.

Dintre persoanele afectate, 11.200 au „ajuns” în taberele amenajate de autorități la Arena Națională, Afumați și Voluntari. La nivelul Capitalei, 48.000 de consumatori ar rămâne fără curent electric, iar 55.000 fără apă curentă.